„Înainte de Facebook, puţini dintre noi le cereau altora, explicit, să le fie prieteni”, scrie Laura Vanderkam în revista „City Journal”. „Nu ţineam socoteala câţi prieteni aveam ca un indicator al statutului nostru”, continuă ea, „şi nu derulam liste cu prieteni ale prietenilor pentru a ne lungi propriile liste”.
Laura Vanderkam recenzează un studiu semnat de un profesor de la Facultatea de Medicină de la Harvard şi de un politolog de la Universitatea din California, intitulat „Connected: The Surprising Power of Our Social Networks and How They Shape Our Lives”. („Concectat: Forţa suprinzătoare a reţelelor nostre de socializare şi cum ne modelează acestea vieţile”). Premisele celor doi autori sunt că întreaga istorie a umanităţii e de fapt una a reţelelor de socializare şi că legăturile nostre sociale, anturajul nostru, afectează fiecare aspect al vieţilor nostre, cum ne simţim, ce ştim, cu cine alegem să ne căsătorim, dacă ne îmbolnăvim sau dacă mergem la vot. Şi nu este vorba doar de influenţa pe care oamenii pe care îi cunoaştem direct o au asupra noastră; prietenii prietenilor prietenilor transmit de la unii la alţii către noi informaţii, porniri şi chiar obiceiuri.