A apărut „Barometrul de consum cultural 2009“, realizat de CSCDC. Aşa cum era de aşteptat, consumul cultural a scăzut şi mai mult, pe timp de criză. Dacă mai avea de unde să scadă.
Mi-am dat şi eu cu părerea despre studiu astăzi, la „Timpul prezent“. Părerea mea a fost că:
1. Nu trebuie să te uiţi pe statisticile „Barometrului” ca să-ţi dai seama că în România consumul de film, de carte, de muzee, teatre şi concerte e dezastruos. E suficient să mergi pe stradă, într-un oraş, să spunem, de mărimea Constanţei. Câte librării sunt în tot oraşul? Două sau trei, la 400.000 de locuitori. În Germania poţi vedea, într-un oraş mai mic decât Constanţa, şi patru librării pe aceeaşi stradă.
2. Potenţial pentru produse culturale chiar şi la vârf cred că, totuşi, există. Ca să-ţi dai seama de asta, iarăşi, tot ceea ce trebuie să faci e să ieşi din casă. Am fost acum două săptămâni la un concert în cadrul festivalului Sonoro, cu intrare liberă, la Catedrala Sfântul Iosif. S-au cântat serenade - Beethoven şi Mozart. Catedrala dădea pe afară.