Jocurile pe calculator pot fi o formă de literatură. Gamerii elitişti care au jucat „Elder Scrolls IV: Oblivion” sau „Gothic III” au fost surprinşi, cu siguranţă, de complexitatea poveştii, a dialogurilor, de personajele întâlnite de-a lungul numeroaselor quest-uri. În cele două jocuri am găsit chiar biblioteci întregi, unde puteai petrece ore în şir pentru a citi, din zeci de volume împrăştiate prin rafturi, istoriile lumilor respective.
De la literatură la joc
Într-un articol recent din „The Daily Telegraph”, Tim Martin arată că, aşa cum literatura secolului XX şi-a găsit un teren propice pentru a experimenta noi tehnici narative în benzile desenate, în mod similar literatura secolului XXI ar putea să profite de mijloacele de expresie ale jocurilor pe calculator. „S-ar putea să nu mai fie mult până când prozatorii vor sări într-o nouă barcă, alegând un mediu care oferă unele dintre cele mai interesante posibilităţi ale noului secol”, scrie Martin.
Există deja exemple ilustre în acest sens. Tim Martin menţionează cazul prozatorului Douglas Adams, autorul celebrului roman „Ghidul autostopistului galactic“, care a scris şi scenariul jocului pe calculator omonim. Tot el a scris un scenariu pentru Bureaucracy, un joc care, de această dată, nu mai avea în spate un roman. Aş adăuga aici că Adams a creat şi un al treilea joc, „Starship Titanic“, căruia îi este asociat şi un roman, intitulat „Douglas Adams’s Starship Titanic”. În mod interesant, Adams nu a avut timp să scrie el însuşi atât jocul, cât şi romanul, aşa că i-a lăsat partea de literatură „tradiţională” scenaristului Terry Jones. Volumul „Douglas Adams’s Starship Titanic” nu este semnat de Adams, ci de Jones.
